Manastirile din zona Olteniei | Viata monahala |
Cuvantul "manastire" se refera atat la cadirea in sine, cat si la comunitatea formata in jurul ei. Astazi in Romania exista circa 400 de asezari monahale, slujite de 3.500 de calugari si 5.000 de calugarite. Asa cum se intampla in majoritatea asezamintelor religioase din Romania, esti bine-venit sa le vizitezi atat timp cat le respecti regimul. Cinci dintre cele mai impresonante manastiri din Oltenia se afla pe DN67 sau in aproperea acestuia, intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu.
Manastirea Govora din secolul al XV-lea, puternic fortificata, se inalta pe o panta abrupta de langa orasul Govora. Asezamantul este administrat astazi de cateva calugarite, iar atmosfera este pioasa, dar relaxanta. Ctiorul Govorei, principele Radu cel Frumos, a atras multi invatati aici, iar atractia locului este de inteles: trainicia constructiei confera un sentiment de siguranta, iar privelistea de pe deal este spectaculoasa. Intinzandu-se pe versantii si pe fundu unei vai abrupte, Baile Govora (Statiunea Govora) este menita sa risipeasca orice temeri: vile si hoteluri de moda veche, cu fatade si balcoane largi din lemn, ii dau unaer de soldaritate si permanenta. Au fost facute investitii masive in multe hoteluri noi, iar orasul a inceput sa se dezvolte.
Cel mai maret asezamant religios din Oltenia se afla la 39 Km Vest de Ramnicu Valcea, pe un deal inconjurat de vai impadurite. Manastirea Horezu este cunoscut ca si Hurezi, functioneaza si astazi, este fotificata, iar de la distanta da impresia unui castel. Restaurata de curand, Manastirea Hurezu a fost inclusa in Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Detaliile ornamentale iti taie respiratia: arcade rotunjite ce frmeaza o bolta larga de-a lungul intrarii dinspre vest a bisericii; turnuri inalte acoperite; ziduri de calcar sculptate. Scene religioase si peisaje fanteziste cu pasari si animale alaturi de cea mai mare reprezentare din Tara Romaneasca a "Judecatii de apoi" pun in cotrast virturile raiului si chinurile iadului.
Numele sau provine de la "polovraga" o planta medicinala pe care dacii o foloseau cu mai bine de 2000 de ani in urma. Manastirea Polovragi, datand din secolul al XVII-lea, se ridica la adapostul spectaculoaselor formatiuni carstice din Cheile Oltetului, la 14Km nord-vest de Maldaresti. Asezarea izolata a manastirii, pe fundalul cheilor impadurite ale Oltetului, face din aceasta un loc interesant de vizitat, chiar daca te rezumi la a o admira din afara. Interesanta este pictura de pe zidul vestic care ilustreaza Muntele Athos din Grecia, pictura ce dateaza din secolul XVIII. Raul Oltet se strecoara printre doi masivi (Parang si Capatani) avand numai 2 metri latime albia raului, considerat a fi cel mai ingust spatiu dintre doi munti, din intreaga lume.
La Manastirea Lainici aflata la 32 Km de Targu Jiu, se ajunge serpuind prin defileul ingust si marginit de fagi al Jiului. Manastirea aceasta se pretinde a fi faimoasa pentru faptul ca aici a trait , in sec XIV, calugarul balcanic Nicodim, care si-a facut ucenicia in izolarea de pe Muntele Athos din Grecia. In secolul XIX revolutionarul roman Tudor Vladimirescu s-a ascuns la manastire deghizat in calugar pentru a scapa de turci. In primul razboi mondial soldatii germani si-au adapostit caii in biserica si i-au incendiat pretioasele sale arhive. In anul 1961 comunistii au inchis asezamantul. Din 1989, dupa revolutia din decembrie, manastirea s-a ridicat din cenusa asemenea legendarei pasari pheonix.
Manastirea Dintr-un Lemn se afla in afara drumurilor principale, la sud-vest de Ramnicu Valcea. Legenda spune ca biserica originala a fost construita de un cioban dintr-un trunchi urias de stejar, din care nu a mai ramas nici o urma. Manastirea detine o ferma si cateva camere pentru cazare, atat frumusetea peisajului rural cat si cladirea in sine fiind motive suficiente pentru a inopta la manastire.
Fascinanta Manastire Cozia, datand din sec XIV, se afla la 3Km de Calimanesti. Arhitectura Coziei este o impletire sublima de stiluri. Cozia isi atrage numele de la muntele care vegheaza asupra ei la nord-est. Aici se gasesc moastele domnitorului Mircea cel Batran. An de an in perioada sarbatorilor pascale mii de turisti vin sa asiste la slujba de inviere, locul devenind practic neincapator.
Manastirea Frasinei se alfa la 32Km nord-vest de Ramnicu Valcea, fiind singura din regiune care mentine un regim monahal strict, ca la Muntele Athos. Astfel, femeile nu au voie sa intre in aceasta biserica, iar din regimul alimentar al calugarilor de aici lipseste cu desavarsire carnea. Accesul femeilor a fost strict interzis din 1867, cand un staret aflat in trecere i-a surprins pe calugari intr-o orgie. Legenda spune ca atunci cand o femeie deghizata a incalcat aceasta regula, a fost doborata de epilepsie. De astunci intamplarea este cunoscuta ca "Blestemul de la Frasinei".
Manastirea Tismana este cea mai veche si mai mareata dintre manastirile de peste Olt asa cum a numit-o Grigore Alexandrescu, maret cuib al Basarabilor cum a socotit-o George Cosbuc, o lume de inchipuiri, de basme cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta, fara seaman nici in aceasta tara, nici in alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si intarirea naturala pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale inconjuratoare.
Cu toate ca sunt cladite numeroase manastiri in judetele Olteniei, oltenii nu au inclinare spre viata mistica. Manastirile lor sunt cladite din alte porniri decat acelea spre misticism, cand ele nu sunt cladite chiar de straini, precum manastirea Tismana din judetul Gorj. Exemplele sfintilor care au cautat sa fuga de lume pentru a se dedica ascetismului, n-au prea gasit imitatori in mijlocul oltenilor. Acestia sunt mai curand inclinati sa considere bunurile pamantesti ca o rasplata data de Dumnezeu celor care muncesc si sunt cu inima curata de pacate. De aceea, la sarbatotirea hramurilor de manastiri si de biserici, in Oltenia lipseste cu desavarsire austeritatea de tinuta pe care o intalnim de obicei. Idealul de viata al oltenilor are intotdeauna un tel precis in sfera realizarilor pamantenesti. Obiectivul lui, oricat de inalt ar fi, se sprijina intotdeauna pe realitate. Oltenii sunt realisti. Dintre ei au iesit personalitati oltene diferite: iscusiti conducatori de oaste, ca boierii Craiovesti, si un intregitor de hotare, ca Marele Voievod Mihai Viteazul; intelepti sfatuitori, datatori de legi si datini, ca voievozii Neagoie, Matei Basarab si Constantin Brancoveanu; reformatori si chiar revolutionari politici, ca Tudor Vladimirescu; toti barbati de energie cu scopuri bine conturate in lumea realitatilor; niciunul aproape iscoditor de interpretari noi in domeniul credintei religioase, saude creatii durabile pe planul imaginatiei. Olteanul, in orice activitate intreprinde, tine sa se afle pe un teren solid si controlabil. In religie, el nu urmareste motive de neliniste, care sa-l duca la intrebari asupra tragicului vietii, dimpotriva, el urmareste prin ea impacarea sufletelor si dreptate pentru toti. Preotii olteni sunt buni parinti de familie si adesea buni gospodari; niciodata propagatori si nici macar cititori de eresuri filozofice cu privire la menirea ortodoxismului sau la interpretarea unui simbol din cultul religios.
Uniforma de preot este pentru oltean o uniforma ca orice uniforma, deci supusa la schimabrile pe care le cere igiena sau estetica. In alte climate sufletesti, insa, uniforma de preot este fixata pe vecie, fiindca ea este incorporata in ritual. Olteanul sta pe planul religiei umaniste, pe cand alte neamuri stau pe planul religiei transcedente. Aceasta nu inseamna ca olteanul este pe o treapta inferioara de religiozitate fata de alte neamuri, ci inseamna numai ca olteanul, si cu el alte neamuri desigur, are, in materie de credinta religioasa, o diferentiere a sa proprie.
O alta dovada ca olteanul este ancorat sufleteste in realism, si nu in misticism, ne-o aduce cazul ciobanului Lupu, din comuna Maglavit, in Dolj, care a pretins a fi vazut si comunicat cu Dumnezeu, cu „Mosul” din cer, cum zicea dansul, caz despre care s-a vorbit asa mult in ultimii ani. Care a fost impresia produsa de acest caz extraordinar asupra locuitorilor din Oltenia? Cu desavarsire trecatoare. Dupa cateva luni de emotie provocata, in buna parte in mod artificial, de organele de publicitate din Bucuresti, persoana ciobanului Petrache Lupu, precum si ale acelora din jurul sau, erau pana in cele mai mici detalii discutate si judecate, in lumina bunului simt, de toti locuitorii satelor oltenesti. Mistica revelatiei n-a prins nicaieri. Cateva incercari negustoresti, dar si acestea fara urmari. Astazi, niciun preot oltean nu mai face aluzie la acest caz.