Statiunea Baile Herculane | Izvoare termale | Izvoare cu apa curativa |
Staţiunea este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanţa de graniţa cu judeţul Mehedinţi şi doar 25 de km de frontiera cu Serbia.
Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influenţe submediteraneene; ape minerale izotermale şi hipertermale (38-60°C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziţii chimice:
•sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
•clorurate, sodice, calcice;
•oligominerale.
Posibilităţi de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase şi sărate, în vane şi bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu ape minerale, instalaţii de hidrotermoterapie (şi saună), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren. Din staţiune se pot face excursii la ruinele băilor romane, Peştera Hoţilor (Grota Haiducilor), Grota cu Aburi, Crucea alba, şi altele.
SCURT ISTORIC
Statiunea Baile-Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene.
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n.. În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1855 de ani de existenta (153 – 2008) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea, împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.
Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.
MODALITATI DE ACCES
Orasul-statiune Baile-Herculane este situat in sud-vestul Romaniei, la intersectia paralelei 45° 52′ lat N cu meridianul 23° 52′ long E, avand o pozitie similara cu Venetia si Nisa.
Acces
•Rutier : 5 km fata de D.N. 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti (la o distanta de 380 km) ;
•Feroviar : calea ferata internationala Bucuresti -Timisoara -Budapesta, gara Baile-Herculane ;
•Aerian : Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si Timisoara (170 km, aeroport international ). Cel mai apropiat oras important este Drobeta-Turnu-Severin (47 km).